POLENUL VIEȚII SI MORȚII

Da, Dumitru Crudu mi-ai furat finalul. N-ar fi trebuit sa deschid azi internetul.N-ar fi trebuit sa citesc  postarea ta despre Olga Tokarczuk , pentru ca n-am terminat lectura romanului . Oricum ,"Poarta-ti plugul" despre care scrii este atit de profund ,incit mi se pare ca voi ramine pentru multa vreme in ea.Cineva m-a luat, desprins de materie, si m-a pus intr-o carte, cu toate betesugurile , lucru care se intimpla rar cu mine. Voi inchide-o ca sa revin neincetat la naratoare. Ca scris. Ca om. Ca suferinta. Cautind un final fericit. Multumesc!
                              ...
Aseara , pe cind imi boteam, ca pe o hirtie gindurile si perna sub cap, chinuindu-ma sa adorm ,au inflorit abricosii la geamul meu. Tocmai cind ,dupa o iarna calda, subtropicala, temperaturile au scazut sub zero. Aseara la geamul meu, subravegheati de planete, abricosii mei au dat o lupta mortala cu moartea. Sa speram c-au invins. Ei intotdeauna au fost mai puternici si mai optimisti decit mine.
                                                                   ...
Dragii mei prieteni, vreau sa va zic ceva: eu stiu ce inseamna singuratatea, izolarea, statul acasa. In anii acestea din urma le-am invatat ca pe Tatal Nostru. Le stiu pe dinafara ca pe marii poeti. Ca pe multele mele betesuguri. Singuratatea inseamna disperare. Izolarea este frica ,in milioane de ipostaze, pe care de fiecare data a trebuit sa o traesc pina la capat ca sa-mi pot intilni copilul pe care credeam ca n-o sa-l mai vad niciodata in pragul casei. Sau scrie un text nesperat. Sau sa admir un cais inflorit.E greu, dar alta cale spre frumusetile lumii nu exista.Decit prin uriteniile ei.Acesta e pretul.
                                                             ...
Gena crestina. Asa scrie preotul   Octavian Moșin. Ce frumos. De asta avem nevoie cei nascuti intro era a clonelor si armelor  biologice letale, azi , pe timp de molima  si panica,  ca sa ne invingem fricile.De cel mai vechi instinct de supravietuire .Mecanismul subconstient al genei crestine.
                                                            ...
Iarasi se anunta temperaturi sub zero.Caisii mei pelerini , cel tinar si cel batrin, pudrati cu polen, de parca s-ar tinea de mani. Jos iarba, inca arsa pe virfuri, sta patulita ,ca dupa o febra virala prelunga, dar la radacina de acum e vie, de un verde intens. Magnolia arde-n vapai, alungind intunericul. Firea intrega aliniata la miscarea planetelor sta si asteapta semnalul lui Marte. Din fiecare mugure e gata sa zboare cite o pasare. Undeva sus ,peste deal a uruit un avion. Mai zboara, inca mai zboara, poate pustiu...
                                                               ...
Ttaiesc pe o strada cu case multicolore.Anul trecut  vizavi  de mine, pe un loc viran , a mai apatut una, pentru citeva familii , urita si galbena. Toata vara a sunat bolgarca acolo ,in disonanta cu scrisul si lumea. Acum, dimineata devreme cind ma scol si seara tirziu cind ma culc, dar si in noptile de nesomn , de pe patul meu de veghe , asa cum stau intins pe intuneric cu gindurile grele, se vede un geam mereu luminat la etaj. Nu stiu cine locuieste acolo. Poate ca intro zi o sa ma duc si-o sa-l salut, zicindu-i: "Multimesc!" .Dar poate ca n-o sa ma duc. E deajuns ca acolo traieste cineva. Ca e viata. Si viata e nemuritor de frumoasa.
                                                                  ...
Totul a inflorit. Din sura vesnicie cum spune Magda Isanos .Am vrut sa es. Sa m-a bucur de acest triumf al copacilor .Dar n-am esit. Mi-a fost frica. Am ezitat. Am stat in casa si am numarat pasii. 7200.In sus , in jos , prin toate colturile, pe traseul soarecilor, de la biblioteca si pina la cosul de gunoi. Iar in jur , peste geamuri si drum, ca intr-un paradis interzis , sau furisat cite un ratacit si roiuri de albini, purtind polenul cel viu al mortii si vietii.                                                        ...